Coralii sunt in pericol!

Marea Barieră de Corali are cea mai mică rată de creştere din ultimii 400 de ani Rata de creştere a coralilor din Marea Barieră a Australiei este cea mai mică din ultimii 400 de ani, acesta fiind un semn tulburător al sănătăţii oceanelor, au atenţionat cercetătorii. Acest lucru ar putea ameninţa o varietate de ecosisteme marine care se bazează pe recife. Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume şi, precum alte recife din lume, este ameninţat de schimbarea climatică şi de poluare. O echipă de la Australian Institute of Marine Science a studiat 328 de colonii de corali din 69 de recife şi a descoperit că procesul calcifierii, ce le dă coralilor rezistenţă şi structură, a scăzut cu 13,3% din 1990. La această rată, procesul de construcţie a recifului se poate opri în 2035, cauzând distrugerea Marei Bariere, informează Daily Telegrpah. "Recifele vor începe să se spargă, vor fi asuprite de alge. Reciful va mai exista, dar va fi foarte diferit de ceea ce există acum şi nu va mai fi atât de divers", a declarat liderul cercetătorilor Glen De'ath. Distrugerea Barierei va avea un efect devastator asupra peştilor şi vietăţilor marine care folosesc grădinile acvatice drept adăpost sau creşe. Recifele de corali sunt structuri marine delicate, alcătuite din animale micuţe denumite polipi corali. Ei protejează coastele, furnizând hrană pentru milioane de oameni, atrăgând turişti şi fiind o sursă incredibilă pentru medicamente împotriva cancerului sau a altor boli. "Aceste organisme sunt esenţiale pentru formarea şi funcţionarea ecosistemelor", au subliniat cercetătorii în revista Science.Echipa dă vina pentru încetinirea ratei de creştere a coralilor pe o combinaţie a încălzirii globale cu nivelul acidităţii oceanului şi scăderea conţinutului de carbonaţi din apa de mare. "Verificarea cauzelor acestui declin ar trebui să fie prioritară", au adăugat cercetătorii. Coralii acoperă aproape 400.000 de kilometri pătraţi din fundul oceanelor tropicale, dar au nevoie de lumina soarelui, de ape calde şi de un nivel ridicat de carbonaţi pentru a trăi fără probleme. Cei mai mulţi corali se găsec în Marea Barieră din Australia, o colecţie de 2.900 de recife, pe o întindere de 2.100km, în lungul coastei de nord-est a continentului, într-un parc marin de mărimea Germaniei.


Impactul turismului asupra coralilor din Mauritius

Autorităţile de turism din insula Mauritius au fost avertizate de către oamenii de ştiinţă că dacă îşi vor atinge ţintele turistice, coralii ar putea dispărea. Din cauza ameninţării liberalizării comerţului din sectorul textilelor şi a zaharului, Mauritius promovează turismul cu o ţintă de două milioane de turişti anual, faţă de 900.000, cât a fost în 2007. Oamenii de ştiinţă sunt ingrijoraţi de acest nou plan.”Prea multi turişti vor aduce insula la un nivel nesustenabil”, a declarat, pentru Reuters, oceanograful Vasse Kauppaymuthoo. Insula este faimoasă pentru plajele fine, apele tropicale şi lagunele turcoaz care sunt protejate de corali. Agricultura, pescuitul şi alte activităţi umane au adus daune recifelor timp de sute de ani. Acum cercetătorii se tem că apele mai calde din ultima vreme şi activităţile turistice intensive vor avea un efect mai mare asupra coralilor de calitate, care sunt şi aşa puţini. “Dezvoltarea umană şi a turismului din jurul insulei devine din ce în ce mai ameninţătoare pentru corali, din cauza numărului mare de hoteluri care poluează zona”, a mai arătat Kauppaymuthoo. Acesta a mai spus ca a participat la un studiu oficial care a concluzionat că Mauritius, chiar şi cu un management adecvat, nu poate gazdui mai mult de 750.000 de turişti. Mauritius,corali Câmpuri de trestie de zahar, hoteluri şi un aeroport internaţional încercuiesc parcul marin Blue Bay, care se spune ca găzduieste cei mai buni corali din Mauritius. Concluzia unui raport publicat de WWF , în conferinţa mondiala despre Oceane este fără apel:Schimarea climei şi poluarea riscă, să distrugă recifurile de corali şi ameninţă 80% din resursele acvatice în Asia de sud-est. Cu ocazia conferinţei mondiale despre oceane ,care s-a ţinut saptamana trecuta la Manado în Indonezia , organizaţia mediului WWF a publicat un raport despre impactul schimbării de climă din regiunea Triunghiului de corali , în Asia de sud-est , care reprezintă 1% din suprafaţa planetei. Aceasta zona, care acopera 6 ţări din sud-estul Asiei şi din Pacific ( Indonezia ,Filipine ,Malaezia , Noua-Guinee, Insulele Salomn şi Timor ) adăpostesc 30% din totalitatea recifurilor de corali din lume ,76% de corali ce construiesc recifurile , şi mai mult de 35% de specii de peşti de recif.Este de asemenea ,principală zona de reproducere a tonului . După WWF , 40% din recifurile coraliene şi amestecul de plante au disparut deja ,în decursul a 40 de ani . Defrişarea , degradarea calităţii apei ,dar şi poluarea ,exploatarea peştelui , au avut un impact considerabil asupra acestor ecosisteme vitale ,ameninţând numeroase comunităti şi activităi în sânul Triunghiului de corali. Ameninţarea climatică Daăa nu se vor lua măsuri urgenţe pentru a lupta împotriva încălzirii , a avertizat WWF ,decolorarea coralilor legată schimbării climatice, aciditatea marilor corespunzătoare creşterii emisiilor de dioxid de carbon şi altitudinea nivelului mării ,riscă să facă să dispară total ,recifurile de corali, de aici la sfâşitul secolului şi să compromită supravieţuirea de 30 pana la 50 % de specii de pesti care se adapostesc. Plus ajungerea gravă la biodiversitate ,dispariţia recifurilor vor duce la caderea 80% a resurselor de hrană din regiune.100 de milioane de persone care “trăiesc” din mare ,în Asia de sud-est ,riscă sa-şi piarda mijloacele se subzistenţă.O asemenea dispariţie , ar putea provoca schimbul forţat al zecilor de milioane de locuitori ai coastei spre regiunile urbane şi tarile ca Australia şi Noua Zeelanda ,subliniază ONG. După 7 luni de la Conferinta Naţiunilor Unite despre clima din Copenhaga(Danemarca) ,care trebuie să conducă la un nou tratat post-kyoto ,WWF cheamă ţările să reducă de la 30 la 40 % emisiile de dioxid de carbon ,fără de care o criza majoră se va developa ,a prevenit ONG.Organizaţia face apel şi la statele limitate ,să reducă poluarea şi să limiteze pescuitul intensiv. “Daca vom continua să exploatăm resursele ,va exista mereu o ameninţare” ,a declarat Richard Leck de la WWF. Consolidarea protecţiei triunghiului In această perspectivă , şefii guvernului din Filipine , din Malaezia ,din Noua-Guinee ,din Timorul de est si din Insula Solomon reuniţi pentru primul summit al iniţiativei Triunghiului de corali la Manado ,s-au angajat la 15 mai să consolideze protecţia triunghiului de corali.Lupta împotriva pescuitului ilegal şi amplasamentul zonelor marine protejate ,figreaza printre angajamentele luate. Si Indonezia a anunţat crearea unui “sanctuar” de 3,9 miliane de hectare, în marea Savu ,în sudul ţării. Susţinut financiar de ONG ,de corpurile internaţionale şi de tarile străine ca Australia ,planul ITC are ca obieciv să consacreze 20 % de zone de coasta din Triunghi ,în zonele maritime protejate ,unde pescuitul va fii reglementat. Să ne amintim ca dupa Centrul de cercetare a coralilor din Universitatea James Cook ,în Australia ,mai mult de două recifuri de corali vor fi ameninţate de impactul dezvoltării economice şi a climatului. In jur de 4000 de specii de peşti trăiesc în sau primul recif de corali ,aducând o sursa de subzistenţă importantă la vreo 200 de milioane de persoane prin lume

Terra, în pericol de a-şi pierde coralii

Peste 20% dintre coralii de Pământ au disparut fără a mai putea fi înlocuiţi, iar pericolul care planează asupra recifelor rămase este extrem de mare, se arată într-un studiu al Internaţional Union for Conservation of Nature (IUCN), citat de CNN. Cercetători din 15 state şi-au adus contribuţia la realizarea studiului care cuprinde evoluţia şi dispariţia unor uriaşe părţi din recifele de corali din oceanele lumii în ultimii 20 de ani. „Nu este vorba doar de schimbările climatice care cresc temperatura apelor şi care măresc aciditatea mărilor şi oceanelor. In cele mai multe dintre zonele afectate, vinovate sunt poluarea, pescuitul intensiv şi speciile invazive, toate aceste fiind rezultate 100% ale interventiei umane”, afirma Olof Linden, biolog în cadrul Universitatii din Malmo, Suedia. Oamenii de stiinţă trag, totodata, un semnal de alarma cu privire la efectele devastatoare pe care la are posibilă dispariţie a coralilor. „Mai mult de 500 de milioane de oameni care trăiesc în zonele de coasta vor avea de suferit de pe urma distrugerii necontrolate a recifelor de corali. Dacă nu luam măsuri imediate, toţi coralii vor fi doar o amintire pana in 2050”, susţine acelaşi Olof Linden. Coralii reprezintă o importantă sursă de hrană, prin speciile pe care le atrag, pentru aproape o jumătate de miliard de oameni. In acelaşi timp, ei reprezintă o importantă barieră în calea valurilor uriaşe produse de furtuni.