PRODUCEREA DE DESEURI INDUSTRIALE

Din cele 77 milioane tone de deşeuri solide generate în cursul anului 1999, circa 69 milioane tone au fost deşeuri industriale (inclusiv steril minier). Cantitatea de steril minier a fost de 36 milioane tone (circa 52%), iar cantitatea de alte deşeuri industriale a fost de 33 milioane tone.

Cantităţile de deşeuri industriale au variat de la an la an; în 1995 s-a înregistrat cea mai mare cantitate (353 milioane tone) datorită generării unei mari cantităţi de steril – 288 milioane tone; cea mai scăzută cantitate a fost înregistrată în 1999 (69 milioane tone), datorită reducerii drastice a activităţilor miniere, dar şi a activităţilor din metalurgie şi producerea de energie.

Cantitatea globală de deşeuri industriale, altele decât sterilul minier, a scăzut an de an; dacă în 1992 se produceau 111 milioane tone, în 1996 - doar 47,1 milioane tone, iar în anul 1997 - 39,2 milioane tone deşeuri industriale;

Faţă de 1997, cantitatea de deşeuri industriale a scăzut cu 1,5 milioane tone în 1998, iar cea de steril minier a scăzut cu 5,8 milioane tone;

Cantitatea de steril minier a avut o evoluţie fluctuantă în decursul anilor, în funcţie de natura activităţilor extractive; ca tendinţa generală se poate afirma ca şi cantitatea de steril a înregistrat o scădere continuă.

Judeţele care au generat cantităţi mari de deşeuri industriale în 1999 au fost Valcea, Mehedinţi şi Hunedoara, în care exploatările miniere mai constituie încă una din activităţile industriale de bază. Alte judeţe mari producatoare de deşeuri sunt Alba, Prahova Bacău, Sălaj, Covasna, Galaţi, în care generarea de deşeuri este influenţată de deşeurile provenite din activitătile de tratare a minereurilor, de producere a energiei pe bază de combustibili fosili, din metalurgie sau prelucrarea ţiţeiului.

Unele judeţe, cum ar fi Giurgiu, Botoşani, Vaslui, Brăla, Călăraşi, Vrancea au raportat cantităţi mici de deşeuri industriale produse şi gospodărite. Cantităţile mici se datorează fie restrângerii activităţilor industriale din aceste zone, fie faptului ca aceste judeţe sunt mai puţin industrializate.

Principalele categorii de deşeuri industriale generate în 1999 sunt (figura 7.1)

• steril minier 36,0 milioane tone
• cenuşa si zgura de termocentrală 6,4 milioane tone
• deşeuri metalurgice 2,6 milioane tone
• nămoluri reziduale 2,5 milioane tone
• deşeuri chimice 2,2 milioane tone
• deşeuri feroase 1,9 milioane tone

deşeuri din construcţii 3,0 milioane tone.

Activităţile economice mari generatoare de deşeuri sunt următoarele:

• industria extractivă 48,0 milioane tone
• producerea energiei 8,1 milioane tone
• metalurgie 3,6 milioane tone
• rafinarea ţiţeiului 2,2 milioane tone
• industria chimică 2,1 milioane tone
• industria de maşini,produse metalice 1,4 milioane tone
• agricultură, zootehnie 1,2 milioane tone
• industria alimentară 0,9milioane tone.

O categorie aparte de deşeuri industriale este reprezentată de deşeurile periculoase.

In 1999, în România, au fost identificate 145 de tipuri de deşeuri periculoase, din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deşeuri. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generată de peste 2,2 milioane tone de deşeuri, ceea ce reprezintă 3% din totalul deşeurilor produse în 1999, inclusiv sterilul minier sau 6,5% - dacă se exclude sterilul.

Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele Vâlcea, Prahova, Alba, Dolj, Bacău, Constanţa, Olt. Majoritatea deşeurilor periculoase provin din industria chimică (anorganică şi organică), de la rafinarea petrolului şi din procesele termice.

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 1999 au fost:

• deşeuri de sodă calcinată (leşii caustice)
• fosfogips
• deşeuri petroliere
• zguri din metalurgia neferoas (a plumbului)
• reziduuri halogenate din chimia organică
• namoluri cianurate cu metale grele
• baterii uzate cu plumb
• deşeuri de la epurarea gazelor
  

amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate

Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat, aşa cum era de aşteptat, în cadrul industriei chimice – predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele Alba, Dolj si Vâlcea) şi fosfogips (judeţul Bacău).

Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităţi mari de deşeuri periculoase, cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale neferoase (judeţul Maramureş).

In cadrul industriei de prelucrare a ţiţeiului, deşeurile periculoase (nămoluri din rezervoarele de petrol) s-au produs mai ales în judeţele Constanţa, Olt şi Bacău.

Industria de echipamente electrice şi optice a produs în special nămoluri cu crom, nămoluri cianurate şi uleiuri uzate neclorurate.

In 1999 industria mijloacelor de transport (judeţele Argeş, Dolj, Constanţa) a generat deşeuri periculoase ca uleiuri uzate, emulsii, hidroxizi, solvenţi etc.

Poluarea naturală&Poluarea artificială

Poluarea naturală

Poaluarea naturală nu este la fel de gravă ca şi poluarea umană, însă poate prezenta efecte dezastruoase.

Erupţiile vulcanice

Erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide care sunt transportate pe mari distanţe de către vânt şi curenţii de aer.

Eroziunea solului

Poate fi de două tipuri : - eoliană
-cauzată de ploi
Eroziunea solului este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, este în pantă sau este într-o zonă cu reţea hidrografică bogată.

Reziduri vegetale şi animale

Acestea degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care influienţează negativ sănătatea populaţiei umane.



Poluarea artificială

Pe măsura dezvoltării industriale, au apărut deşeuri care nu sunt biodegradabile şi pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună.

Clasificare

După natura lor : -fizică : -sonoră
-radioactivă
-termică
-chimică
-biologică : agenţi patogeni : -virusuri
-bacterii
-fungi

Poluarea solului

Solul poate fi poluat :
· Direct : -deversări, deşiuri
-din îngrăşăminte si pesticide
· Indirect : -depunerea ageţilor poluanţi injectaţi în atmosferă
-apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi
-transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul → infiltrarea lor în sol şi în ape

Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca şi la acumulare în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale.
Exemplu : nitriţii au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacterile fixatoare de azot atmosferic
Pesticidele sunt principalele aspecte poluante ale solului. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt biodegradabile, fiind toxice pentru plante şi animale. Dăunătorii naturali ai mediului au capacitatea de a evolua, aceştia devenind rezistenţi la pesticide. Din acestă cauză, oamenii creeazi noi substanţe care sunt mai eficiente, dar mai toxice pentru mediul înconjurător.
Aciditatea este procesul în care suprafaţa pământului este sărăcită în baze şi din cauza acestui lucru, creşte aciditatea. Creşterea acidităţii duce la degradarea solului, apelor şi a ecosistemelor aferente.Peste 300 de hectare se găsesc la un nivel de degradare ridicat, astfel încât se consideră că fenomenul este ireversibil.
Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor. Acestea slapă atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar spală şi solul, ajungând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.

Întunecarea globală

Întunecarea globală reprezintă reducerea graduală a nivelului de iradiere globală directă pe suprafaţa terestră care a fost observată timp de mai multe decenii la rand după începutul măsurătorilor sistematice din anii 1990. se consideră că acesta este cauzată de o creştere în particule (aerosoli sulfuraţi) în atmosferă din cauza acţiunilor antropice.
Global, este estimate o reducere de 4% faţă de nivelurile din 1960, în schib, s-a observat o inversare a cestei dendinţe în ultimul deceniu. Cu toate acestea, întunecarea globală a interferat cu ciclul hidrologic, reducând evaporerea. Acesta a cauzat seceta în numite zone.
Întunecarea globală creează un efect de răcire care este posibil să fi mascat parţial efectul gazelor se seră şi al încălzirii globale

· Cauze şi efecte
Se consideră că întunecarea globală a fost cauzată de prezenţa ascensională a particulelor de aerosoli în atmosferă, cauzată de factorul antropic. Un efect al întunecării globale îl constituie ploaia acidă.Oamenii sunt direct responsabili pentru prezenţa particulelor în atmosfera terestră.

· Factorul de pan-evaporare
Acum câteva decenii, oamenii de ştiinţă au remarcat un aspect foarte straniu : rata de evaporare scădea, cu toate că se aşteptau să crescă din cauza încălzirii globale (în Europa, Israel şi America de Nord). Aceeaşi tendinţă similară a fost observată şi în China – scăderea radiaţiei solare. Acesta nu a fost întotdeauna însoţită de o creştere în plafonul de nori şi precipitaţii. De asemenea, se consideră că aerosolii joacă un rol critic în scăderea iradiantei solare.
Pan-evaporarea depinde do o serie de factori :
-factori adiţionali : înafară de radianta solară netă
-foctori majori : -deficitul de presiune a vaporilor
-viteza vântului
-cenuşa vulcanilor

· Cauze probabile
Arderea incompletă a combustibililor fosili (Diesel) şi a lemnului conduc la eliminarea funinginei. Fenomenul are un efect semnificativ de încălzire a atmosferei la altitudini de peste 2 kilometri, răcind suprafaţa oceanelor şi absorbind radiaţia solară.
În urma experimentelor din Maldive (s-au comparat arii de atmosfera de deasupra insulelor) a rezultat un fenomen cauzat în corelaţie cu norii şi particulele ce a produs întunecarea globală.
Tot în urma acestor experimente, s-a observat că suprafaţa uscatului se încâălzeşte, iar oceanele se răcesc.

· Relaţia cu încălzirea globală
Unii oameni de ştiinţă consideră că efectele întunecării globale au mascat efectul încălzirii globale şi ca reducerea întunecării globale va duce la viitoare creşteri de temperatură. Beate Liepert consideră că “trăim într-o lume care include încălzire globală şi acum ne straduim să eliminăm întunecarea globală. Vom ajunge într-o lume cu încălzire globală, care va fi mult mai calda decât ne imaginăm”.
Întunecarea globală şi încălzirea globală nu sunt mutual exclusive sau contradictorii, demostrându-se ştiinţific că efectele aparent opuse, pot apărea simultan în ambele sensuri. Întunecarea globală interacţionează cu încălzirea globală, blocând lumina solară, care în alte condiţii ar cauza evalorarea, particulele ataşându-se da picătirile de aer.
Întunecarea globală este afectată de evaporare şi ploaie.